VEGETAŢIA - ozonata de luncă şi acvatică apare pe fundul văii Olteţului şi Caluiţieului şi este adaptată la inundaţii şi exces de umiditate, cuprinde fie specii lemnoase constituite din salcie (Salix spue), răchite (Salix alba,Salix fregilis) şi plopi (populus alba, populus vigra), fie din specii ierboase cum sunt rogozul (Carex grocilis), stanjenelul de baltă şi limbariţa. Vegetatia erbacee de stepă este reprezentată de paiuş, pir gros, fragi, trifoi la care se adaugă specii de negară, pir crestat şi altele. Vegetaţia acvatică este prezentă în cadrul bălţilor cu regim hidrologic constant în care se întâlnesc specii de mal (in special stuf), specii plutitoare (nufăr) şi uneori broscăriţa.

Păşunile de pe versanti sunt de calitate inferioară şi dau producţii mai mici ca cele de luncă fiind compuse din asociaţii de pir, paiş iar în culturi se găsesc buruieni ca: mohorul, pălămida, pirul, măzărichea, volbura, ştirul, loboda şi bojul. Aproape 30% din suprafaţa comunei Oboga este acoperită de păduri de stejar, fag, frasin, plop şi carpen. Mai sunt prezente şi alte specii de arbuşti cum sunt măceşul, porumbarul şi cornul.

FAUNA
Varietatea reliefului şi a vegetaţiei a determinat existenţa unui însemnat număr de specii de animale şi pasări. Dintre ele amintim: cerbul lopatar (cervus dama), căprioara (predus caprialus), mistreţul, lupul, vulpea, iepurele, hârciogul, şoarecele de câmp, popândaul, dihorul de stepă, pisica salbatică, viezurele şi altele. Alături de aceste animale, o mare varietate de pasări încântă ochiul şi auzul călătorului. Dintre cele mai frecvente semnalăm: ciocârlia de câmpie, vrabia de casă, rândunica, privighetoarea, sticletele, turturica, cucul, pupăza, fazanul, potarnichea, porumbelul, gaiţa, cioara neagră şi cioara de semănătură. În apa Olteţului se găsesc numeroase specii de peşte dintre care amintim pe cele cu o mai mare răspândire: crapul, carasul, bibanul, mreana şi altele.