În Oboga se face atât ceramică smălţuită, cât şi nesmălţuită. Se lucrează taiere (farfurii întinse), străchini, căni de apă, de vin, putine, tămâielniţe, castroane, sacsii, borcane pentru păstrarea alimentelor, ploşti, servicii de ţuică şi cafea,,jucării, figurine, ulcioare de nuntă cu reprezentări zoomorfe şi avimorfe, şi chiar vase antropomorfe, asemănătoare cu cele preistorice.
În munca lor, meşterii olari din Oboga folosesc exclusiv uneltele de tradiţie veche: cornul de vită, cu ajutorul căruia se decorează vasele, plotogul (o bucăţică din piele, cu care este netezită marginea vaselor), fichiaşul din lemn (folosit la finisarea vaselor în partea exterioară), titirezul (o unealtă din lemn, cu ajutorul căreia este încreţită marginea taierelor), pana de gâscă şi paiul (utilizate pentru a realiza un decor foarte fin), ţâţarul (unealta cu care se face ţâţa la ulcioare). [2]
În munca lor, meşterii olari din Oboga folosesc exclusiv uneltele de tradiţie veche: cornul de vită, cu ajutorul căruia se decorează vasele, plotogul (o bucăţică din piele, cu care este netezită marginea vaselor), fichiaşul din lemn (folosit la finisarea vaselor în partea exterioară), titirezul (o unealtă din lemn, cu ajutorul căreia este încreţită marginea taierelor), pana de gâscă şi paiul (utilizate pentru a realiza un decor foarte fin), ţâţarul (unealta cu care se face ţâţa la ulcioare). [2]
Pentru arderea ceramicii, în Oboga se utilizează un tip de cuptor cu vatra organizată ca o masă, având două guri de foc şi marginile dinspre guri ale vetrei tăiate oblic