Autentificare



PROGRAM DE LUCRU
LUNI-JOI : 8.00 - 16.30
VINERI : 8.00 - 14.30


PAUZA DE MASĂ
LUNI-VINERI : 11.30 - 12.00

Informaţii contact

Tel / Fax : 0249.450.284
Cod postal : 237290
Get Adobe Flash player
Prezentare Imprimare Email
Index articol
Prezentare
Organizarea spaţială
Structura populaţiei
Descrierea stemei
Toate paginile

Comuna Oboga este compusă din satele: Oboga de Jos, Oboga de Mijloc şi Oboga de Sus şi se învecinează la nord cu comuna Călui, la est cu râul Olteţ, la sud cu oraşul Balş şi la vest cu comuna Baldovineşti. Teritoriul comunei Oboga este situat la o distanţă de 25 Km de oraşul Craiova. Clima zonei aparţine tipului temperat continental exprimată de valori anuale ale temperaturii aerului de 10-11 grade Celsius şi prin precipitaţii medii anuale cu valori sub 550mm.

Comuna Oboga este situata în partea de vest a judeţului Olt, la o distanţa de 32 km de oraşul Slatina, reşedinţa de judeţ, şi la 7 km de Balş, oraşul cel mai apropiat. Vechimea comunei conform menţiunilor documentare datează din epoca medievală. Străveche aşezare de olari, Oboga datează de pe la anul 1590 , iar cătunele de prin veacul al XII-lea.

Moşie a Buzestilor în secolele XVI - XVIII, Oboga o vom întâlni în a doua jumătate a secolului al XVIII lea în aşezământul lui Matei Morunglavul şi al sotiei sale Maria, când alături de moşiile închinate schitului Şerbăneşti-Vâlcea, se număra şi partea a treia din moşia Oboga, judeţul Romanaţi.
În ceea ce priveşte numele comunei, în Catagrafia Regulamentară, din 1831 Judeţul Romanaţi, plasa Olteţu de Sus - apare denumirea de Oboga (Obogua) care se pare că are origine slavă.



Teritoriul comunei are un relief deluros şi este străbătut de râul Olteţ. Comuna este formată din satele : Oboga de Jos, Oboga de Mijloc, si Oboga de Sus. Drumul de interes local DJ 643 Balş - Bălceşti şi drumul de interes naţional Craiova - Piteşti  leagă comuna de reşedinţa judeţului Olt. Cea mai apropiată staţie de cale ferată este gara Balş situată la 8 km de centrul comunei. Populaţia comunei cuprinde 632 familii şi 1774 locuitori . La Oboga este practicat străvechiul meşteşug artistic al olăritului. Ceramica de Oboga de o mare valoare artistică se remarcă printr-o cromatică bogată şi o decoraţie geometrică de tradiţie străveche. Se foloseşte frecvent decorul figurativ, fiind cunoscute ulcioarele de nuntă care au căpătat adeseori forme de păsări cu pui sau antropomorfe. Cel mai vestit olar din comună, Grigore Ciungulescu, alături de alţi meşteri execută comenzi din ţară şi străinătate, lucrările acestora stând la loc de cinste în rândul valorilor ceramicii româneşti.

Teritoriul comunei face parte din bazinul hidrografic al Olteţului având ca afluenţi pârâul Călui şi pârâul Căluieţ.
Vegetaţia este formată într-o bună parte de păduri de stejar, cer şi garniţă , tei, frasin şi arţar, iar în zonele joase mai apar exemplare de plop alb şi negru şi sălcii. Ca animale întâlnim : cerbul lopatar, căprioara, mistreţul, vulpea, iepurele. Cultura pomilor fructiferi constitue un specific pentru această zonă unde se cultivă meri, peri, gutui, cireşi.

Pe teritoriul comunei Oboga îşi desfăşoară activitatea 4 societăţi cu profil agricol : Ghimpex , Mecanizatorul, Agrogal şi Agroconcept. De asemenea ca instituţii avem Primăria, Postul de Poliţie, Căminul Cultural, Biblioteca, 2 scoli, 2 grădiniţe şi Dispensarul Uman.
Marea majoritate a locuitorilor comunei îşi desfăşoară activitatea în agricultură, culturile de bază fiind porumbul şi grâul.


Directia Bals - balcestiComuna Oboga este alcătuită din satele Oboga de Jos, Oboga de Mijloc şi Oboga de Sus şi se întinde pe o suprafaţă de 1739 ha din care 1064 teren agricol (arabil, livezi, pomi, vii, păşuni, fâneţe) şi 528 ha cu păduri, 34 ha ape, 38 ha drumuri.
Reţeaua de străzi şi drumuri însumează 21 de artere în lungime de 64 KM. Reţeaua are o structură radial-inelară.

Artera principală care străbate axial comuna Oboga pe direcţia Balş - Bălceşti de la Sud la Nord este D.J.643 şi trece prin următoarele sate componente: Oboga de Jos-2,50 Km, Oboga de Mijloc- 2,00 Km, Oboga de Sus- 2,50 Km.



 

Importanţa economică pe care a avut-o odinioară se reflectă şi pe plan demografic. De la 4352 locuitori în anul 1968, populaţia comunei Oboga a scăzut la 3945 locuitori la 1 ianuarie 1990. Datele preliminare a Recensământului populaţiei şi locuinţelor din anul 2002 arată că populaţia stabilă era la 31.12.2001 de 3654 persoane. La 30.05.2007, potrivit informaţiilor furnizate de S.E.I.P. populaţia a fost de 1774 locuitori din care 849 bărbaţi şi 925 femei. Populaţia activă este de aproximativ 30%.


Stema comunei Oboga se compune din ulcior, ou încondeiat, cap de bou, spicul de grâu şi fructe.

SEMNIFICAŢIA ELEMENTELOR ÎNSUMATE

Stema ObogaUlciorul - reprezintă cel mai complex obiect din ceramică, această artă care este o trtadiţie de secole ale acestor meleaguri. Cei mai vestiţi olari care au dus faima şi au făcut cunoscut numele de Oboga în ţara şi peste hotare sunt: Mitrica Viscol şi Grigore Ciungulescu.
Oul încondeiat - Tudor Diaconeasa fiind cel mai cunoscut meşter prin motivele populare aplicate cu metode tradiţionale de încondeiat „frunza de arţar, peştele, heluviniul şi păianjenul".
Capul de bour - reprezintă îndeletnicirea din cele mai vechi timpuri a locuitorilor pentru creşterea animalelor.
Spicul de griu - reprezintă ocupaţia de bază din cele mai îndepărtate vremuri, prin cultivarea cerealelor.
Fructele - fiind zona colinară, pomii reprezintă o parte însemnată, ponderea acestora aflându-se în gospodăriile populaţiei.